Programe pierdute

Regretele care ma incearca sunt multe. Insa cate odata ma incearca marele regret al pierderii unor programe. Si totul se datoreaza neglijentei mele. In tinerete omul crede ca rastoarna munti, ca-l intereseaza numai ziua de azi si cel mult cea de ieri, pentru ca viitorul este al lui. Numai ca vine si un moment in care daca as fi lucrat inteligent, viata mea ar fi fost si mai frumoasa si mai buna. Numai ca n-am lucrat inteligent. Dar nici nu am avut pe cineva care sa-mi zica ce le-am zis eu de nenumarate ori studentilor mei. Le spun: cand scrieti programe, puneti comentarii in ele. Am pus si eu. Cand ati obtinut forma cea mai buna, sa aveti tiparit si memorat undeva tot legat de program. Am facut si eu. La mine memorarea insemna pastrarea de cartele perforate. Le spun studentilor: pastrati toate programele care executa ceva si o face bine, ca veti avea nevoie de ele. Mie nu mi-a zis nimeni asta si dupa un timp am aruncat cartelele si dupa cativa ani, cand m-am mutat cu casa, am aruncat si imprimantele. Asa am pierdut programe care realizau rezolvari de probleme precum:
- analiza de sezonalitate
- stabilire clase de omogenitate
- implementarea algoritmului Kuhm - Egevary
- estimare cele mai mici patrate in 3 trepte
- corelatie entropica
- generare programe validare date
- analiza dispersionala bifactoriala cu numar oarecare de experimente in celula
- calcule matriceale
- simulare folosind legi de repartitie empirice
- generare careuri magice.
daca nu s-ar fi pierdut as fi avut sa arat ca acum 40 de ani, acum 30 de ani, acum 20 de ani se facea programare si se facea ca lumea. Aveam acolo niste rutine care cred ca si acum si-ar fi pastrat prospetimea, pentru ca erau foarte atent elaborate si urmarisem o maxima generalitate, cat se realiza atunci cu disponibilul de memorie al unui calculator Felix C 1024 si cu un disc de cateva zeci de Kg, dar cu capacitate extrem de modesta de memorare. Macar imprimantele sa le fi avut, ca piese de muzeu si tot ar fi fost valoroase. As nuanta din romanta pe versuri de Cosbuc:
Plang, amar si-mi pare rau,
Ca nu am programul meu
Maria, neichii Marie.
Degeaba oftez, ca mortul de la groapa nu se mai intoarce. Macar altii sa nu mai gresasca. Daca e invatatura de minte pentru mine, din gresala mea sa invete ceilalti.